Așezare

Comuna Talea este poziționată în nord-vestul județului Prahova, în zona subcarpatcă, la poalele muntelui Gurguiatu. Cele două sate componente, Talea și Plaiu sunt situate la altitudini cuprinse între 750 – 1050 m. Cele mai apropiate orașe sunt Breaza, la 8 km si Sinaia, la 30 km. Apele care străbat teritoriul localității sunt râurile Talea și Bizdidel. Comuna Talea se încadrează din punct de vedere eomorfologic, în zona dealulrilor subcarpatice și anume în subunitatea morfologică denumită Breaza-Ocina. Dealurile din zonă au înălțimi cuprinse între 750 – 900 m și se impun prin masivitatea lor. Crestele dealurilor sunt despărțite prin șeile largi de la obârșiile unor văi și sunt dominate de muntele Gurguiatu cu 1342 m altitudine. Comuna Talea este așezată pe culmea netezită de la 800 – 900 m înălțime, partea sudică, satul Plaiu, fiind așezat pe cumpăna dintre apele Talea (Belia) și Bizdidel. Forma comunei este alungită dealungul drumului principal și tentaculară pe văi, este condiționată de relieful local, casele fiind în general grupate în zona centrală a satului Talea și dispersată spre N și SE în satul Plaiu. În general, perimetrul construit al comunei se înscrie pe un relief cu pantele de 10 – 15 % (în zona centrală). Pe măsură ce înaintează spre N-NE-NV, panta se accentuează ajungând la 35%. În acest sector nordic, versanții sunt străbătuți de ogase și ravene, care din cauza caracterului torențial al ploilor, continuă să ia dimensiuni mai mari. Netezirea de care s-a vorbit mai sus poate fi pusă pe seama eroziunilor exercitate de cele două pârâie ce au dus la o ușoară terasare a zonei. Teritoriul comunei Talea este drenat de două pârâie principale, Talea (sau Belia) la Est și Bizdidel la Vest. Acestea sunt cursuri cu debit permanent, torențial, cu putere mare de eroziune a terenurilor limitrofe. Aceste pârâie au numeroși afluenți afluenți-văi cu extindere limitată, ce brăzdează teritoriul comunei, dar care datorită caracterului puternic torențial formează ravene și ogasece însoțesc sau chiar traversează uneori drumurile locale. Aceste văi pot prelua întregul debit din precipitații sau topire a zăpezii de pe teritoriul comunei și din amonte, astfel încât nu se produc inundații ale zonelor învecinate. Perocilul îl reprezintă ănsă caracterul torențial eroziuni (atât în maluri cât și pe fundul văilor), ce duce la distrugerea locală a terenurilor limitrofe (provoacă alunecări de teren). Sursele de apă potabilă sunt izvoarele și acviferul freatic (situat la 2 – 3 m adâncime), exploatat prin fântâni. Freaticul nu are debit constant, variind direct proporțional cu precipitațiile, astfel încât apa în fântâni scade sau chiar dispare în perioadele secetoase. Alimentarea permanentă cu apă a comunei se face din izvoarele din zona Gurguita din pârâul Talea. În subteranul zonei nu există roci colector de medi și mare adâncime, care să peemită înmagazinarea unor rezerve importante de apă, ce ar putea fi exploatate prin foraje. În comuna Talea nu există lacuri și nici amenajări piscicole.

Climă

Clima este specifică dealurilor Subcarcapite. Flora și fauna sunt diverse. Clima este una temperat – continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 8 grade C. Cea mai rece lună a anului este Ianuarie cu o medie de -4 grade C, iar cea mai caldă Iulie, temperaturile înregistrând în această lună o medie de 18 grade C. Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62 – 72%) și maximă iarna (76 – 80%). Evoluția aproximatic uniformă a umidității aerului se datorează poziției apropiate de zonele înalte din jur și vegetației bogate, deși uneori pot exista influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Numărul mediu de zile cu cer senin este cuprins între 8,1 zile în Februarie și 15,6 zile în August, înregistrând un total anual mediu de 129,3 zile. Luna cu cele mai multe zile senine este Iulie. Precipitațiile ating 800 – 900 mm anual, minimul înregistrându-se în Februarie și maximul în Iunie. Precipitațiile – valori extreme înregistrate 118 / 24 ore. Nebulozitatea în această zonă oscilează între 5,5 și 6 zecimi. Vânturile bat dinspre Sud (11%) și Nord (8%) și Nord Vest – Sud Est. Presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 min. la 10 m și 50 de ani interval mediu de recurență este de 0,4 kPa. Valoarea caracteristică a încărcăturii din zăpada de pe sol, pentru perioada de revenire IMR=50 ani este de 2,0 kN/mp. Aerul de o calitate excepțională, oxigenat și încărcat cu ioni negativi, are un efect terapeutic asupra căilor respiratorii, insomniilor, stărilor de depresie și de stres.

Factori de risc

Ținând seamă de poziția geografică, așezarea, relieful zonei și activităților ce se desfășoară pe teritoriul comunei putem identifica mai mulți factori de risc, și anume: există zone cu risc de alunecare, atât din cauza pantelor agresive și a infiltrărilor de apă cât și din cauza vecinătății cu zone afectate de alunecări sau eroziuni prezența unor zone cu umiditate excesivă accesul destul de dificil la unele terenuri drumuri înguste, balastate, greu accesibile din cauza pantelor agresive cât și datorită fagaselor care s-au format din cauza traficului unele dumuri sunt accesibile doar căruțelor furtuni violente, de regulă pentru perioade scirte de timp (20 – 40 minute) pe suprafețe reduse scurgeri violente de ape de pe versanți, chiar cu pantă mică și suprafață de colectare redusă caniculă urmată de secetă pedologică incendii de pădure înghețul înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă și viscoleor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcționarea transportului și telecomunicațiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, nergie elecrică și gaze pentu obiectivele economice factori de risc de cutremur

Resurse

Datorită reliefului muntos, teritoriul comunei are suprafețe mari ocupate cu pășuni, păduri, livezi, determinând și funcțiunea agricolă cu specific pomicol-zootehnic (cu regim privat). Suprafața arabilă a comunei este redusă, terenul fiind folosit pentru cultura cartofului, legumelor și plantelor furajere. Ocupația de baă a locuitorilor este aceea de creștere a vitelor, pomicultura și rezerva de forță de muncă pentru zonele învecinate (Breaza, Câmpina, Sinaia, Comarnic, Ploiești). Industria este slab reprezentată de câțiva angajați într-un atelier de prelicrare a lemnului și la un centru de colectare a laptelui. Suprafețele împădurite se găsesc în partea de Nord, unde există și o zonă de rezervație forestieră. Structura fondului funcia în comuna Talea hectare – %: Intravilan 286,19 – 11,52% Extravilan 2198,81 – 88,48% Supafața agricolă 1518 – 61,08% Suprafața fond forestier 887 – 35,70% Altele 80 – 3,22% Cu un potențial turistic ridicat și o ofertă de cazare pe măsură Talea dispune e câteva obiective turistice interesante, între care se remarcă Monumentul Eroilor și Biserica Ortodoxă. de asemenea, turiștii care vor să viziteze împrejurimile pot organiza excursii către Vârful Gurguiatu, Munții Bucegi, Baiului și Câmpia Română, sau pot închiria ATV-uri cu care să se plimbe prin zonele de munte sa pot merge chiar la vânătoare. Din Talea mai sunt accesibile și alte puncte de atracție naturale, între care cele mai cunoscute și mai apropiate sunt Barajul și lacul de acumulare Paltinu. În subteranul zonei sunt prezente formațiuni de vârsta Turonian – Senonian (marne, conglomerate, calcarenite), Vraconian – Cenomanian (conglomerate, gresii, calcarenite, marne) și Barremian – Aptian (flis sistos-grezos și grezos, precum și flis calcaenitic-strate de Comarnic). Foarte necesare construcțiilor sunt nisipurile, balastul, piatra de construcție, care se găsesc în zonă. În subteranul amplasamentului nu se exploatează resurse minerale.

Infrastructură

Legătura rutieră între comuna Talea și celelalte localități este realizată de drumul județean DJ 206, care străbate comuna de la est la vest pe o lungime de 7,5 Km (de la Breaza spre comuna Moreni, județul Dâmbovița). Drumurile comunale sunt drumuri de munte înguste, balastate, greu accesibile, sau accesibile uneori doar căruțelor. Lungimea pe raza comunei a drumurilor comunale este de 11 km. Drumul județean 206 (în prezent asfaltat) care străbate comuna se află și el deasemeni într-o stare foarte proastă din cauza alunecărilor de teren. Comuna nu dispune de cale ferată, cea mai apropiată stație C.F.R fiind gara Gura Beliei la 8 Km. Localitatea cea mai frecventată de locuitorii comunei Talea este orașul Breaza. Alimentarea permanentă cu apă a comunei se face în sistem organizat, din izvoarele din zona Gurguiata (din versantul stând al pârâului Talea) -zona de NE a comunei. Apa este adusă printr-o conductă metalică până la cele 3 rezervoare metalice ce există la extremitatea nordică a comunei. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile este de 18 Km. Lungimea rețea modernizată a apei este nefinalizată – 18,7 Km. Capacitatea instalațiilor de producere a apei otabile este de 170 mc/zi. cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor este în total de 60 mii mc. Cartitatea de apă potabilă distribuită consumatrilor pentru uz casnic este de 52 mii mc. In satele Talea și Plaiu nu există retea de canalizare sau stații de eurare a aeplor uzate. În prezent comuna Talea nu este racordată la gaze. Energia termică necesară locuințelor și preparării apei calde menajere se asigură cu surse locale și anume cu sobe cu lemne, cu cărbune sau cu combustibil lichid. Prepararea hranei se realizează cu sobe cu lemne sau combstibil lichid și cu sobe tip aragaz cu butelii ci gaz lichefiat. Alimentarea cu energie electrică se realizează prin posturi trafo aeriene instalate pe stâlpi de beton, racordate la LEA 20kV. Astfel satul Talea este alimentat cu energie electrică prin două posturi trafo PT-316,160KvA, amplasat lângă primărie și PT-250,100KvA, amplasat pe strada lăturalnică la circa 300 m de primărie. Satul Plaiu este alimentat cu energie electrică prin postul tafo PT-319,100KvA amplasat pe strada principală. Posturile trafo amintite mai sus sunt racordate la LEA 20kV care vine din Breaza și urmează traseul străzii principale care trece prin cele două sate. rețelele de joasă tensiune din satul Talea sunt realizate cu conductoare funie sau torsadate pe stâlpi din beton. În satul Plaiu rețelele de joasă tensiune sunt amplasate pe stâlpii comunei cu stâlpii LEA 20kV. Pe străzile principale din cele două sate este realizat un iluminat stradal, pe stîlpii rețelelor de joasă tensiune. Numărul de gospodării racordate la sistemul de alimentare cu energie electrică este de 336. Lungimea rețelei de alimentare cu energie electrică a comunei este de 14 Km. Posturile de transformare sunt în număr de 3. Lungimea rețelei de iluminat public este de 14 Km. Comuna Talea dispune de o centrală telefonică automată, amplsată în Căminul Cultural împreună cu Poșta. Rețelele telefonice sunt realizate în cablu pozat aerian pe stâlpii rețelei electrice de joasă tensiune.